Cine sunt?

Câteodată în viaţă ai nevoie să ştii cine eşti, să te defineşti ca persoană, să iei decizia cum vrei să fii. Să schimbi la tine anumite lucruri. La un moment realizezi că nu mai eşti un copil, realizezi că este timpul să te gândeşti de 2 ori înainte să faci vreo prostie deoarece vei plăti pentru ea, să te gândeşti şi la altcineva înafară de tine. Acea clipă nu este momentul când faci 18 ani, deoarece nu vei ştii niciodată cu precizie, pur şi simplu simţi asta. Simt că a venit clipa să decid ce vreau în viaţă, să mă cunosc pe mine.

Doar debitez şi eu. Sunt foarte confuză despre tot ceea ce mă înconjoară în ultimul timp şi pur şi simplu am nevoie să mă descarc. Îmi place foarte mult melodia aceasta:

Vineri!

V-am zis cât iubesc eu vinerile? Nu, de fapt le ador. Când ştiu că următoarele 2 zile o să lenevesc în pat până târziu, că n-o să merg la şcoală. Bine acest week-end, v-a fi mai diferit deoarece am de învăţat recuperat ce nu am fost în stare să învăţ mai demult, că vin tezele şi nu vreau s-o dau în bară cum am făcut tot semestrul. În seara asta o să văd Balto 2 şi 3. Nu ştiu câţi dintre voi aţi auzit de acest film, însă pe mine mă face să plâng, la fel cum plând şi la Lion King. Vă las cu o melodie frumoasă!

Ăsta e farmecu'

M-am trezit pe la 9 şi ceva, şi primul lucru care l-am făcut a fost să-mi verific blog-ul că de, sunt şi eu nouă şi vreau să văd impresiile bloggerilor despre mine, şi ce să văd 7 comentarii noi unde 2 persoane mi-au lăsat două mesaje frumoase. Am zâmbit profund, am sărit din pat, am tras draperiile, mi-am făcut micul dejun, vroiam să beau un pahar mare de cola, dar am ales apa minerală şi m-am întors din nou la calculator, am mai citit încă o dată comentariile şi m-am apucat să le scriu înapoi acestor persoane. Mulţumesc din suflet pentru urările de bun venit, şi sunt foarte impresionată de faptul că sunt persoane care cred că eu scriu frumos. Având în vedere ce eşec sunt la limba română şi modul în care eu scriu ceva o iau pe arătură şi nu înţelegi nimic, m-am simţit fericită. Fiindcă mi-am început dimineaţa foarte bine am decis să schimb rutina şi să fac o baiţă cu spumă în loc de duşul obişnuit. Din cauza lipsei de timp, duşul rapid era în rutina zilnică. M-am jucat timp de o oră cu spuma, am suflat în ea şi a zburat în toată baia(mama o să mă omoare). Sunt atât de bine-dispusă încât o să mă apuc să învăţ la chimie(o urăsc), dar mai întai îmi usuc parul şi ma duc în gradină să fac niste poze la copaci:D.

Şi ca să fie totul mai frumos o să vă las o melodie draguţă:D

Unde sunt?

M-am trezit de dimineaţă şi uitandu-mă pe pereţii murdari ai camerei mele am început să mă gândesc la multe aspecte ale vieţii, ale lumii în care trăim şi aşa am realizat că trăim într-un loc unde bunul simţ şi respectul este întâlnit la tot mai puţine persoane, bucuria clipelor mărunte şi sinceritatea nu mai există decât în puţine cazuri, iar oamenilor le este tot mai frică să-şi exprime sentimentele deoarece au impresia că ceilalţi îi vor judeca şi vor crede că sunt "slabi". Mulţi nu mai pun accent pe sufletul cuiva, pe modul acestuia de a gândi, ci doar pe ceea ce vede în exterior, iar dacă acea persoană este violentă, fumează, bea si este prezentă la toate party-urile date de jmecheraşii oraşului/cartierului, este cea mai cool persoană din lume.Ar trebui să ne deschidem ochii şi să realizăm că persoanele care cu adevărat contează sunt acelea de la care învăţăm să fim nişte indivizi mai buni, persoanele care ne iubesc necondiţionat şi nu aşteaptă nimic în schimb.

De asta m-am întrebat toată ziua, oare unde sunt? Cum s-a ajuns aici? Ce aş putea face? Sunt o grămadă de întrebări la care nu găsesc nici un răspuns.

Trecând peste melancolia mea profundă şi întrebările despre viaţă, aş vrea să împărtaşesc cu voi o melodie foarte frumoasă.

De asemenea acesta este un citat care m-a impresionat profund:

 " Loviturile vieţii nu sunt numai distructive, ci şi constructive; ca loviturile ciocanului în dalta unui sculptor priceput. - Octavian Paler"

Ştiu că nu are de unde să mă cunoască deoarece de abia am dat naştere la acest blog, însă blogul ei m-a făcut să zâmbesc, să-mi doresc să am un colţişor al meu unde să-mi scriu gândurile şi să-i citesc toate postările, lucru care nu-l fac prea des. Astăzi a împlinit 16 anişori. La mulţi ani Twisted Chocolate :*!